reglementár

reglementár
adj. m. (sil. -gle-), pl. reglementári; f. sg. reglementárã, pl. reglementáre

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • reglementar — REGLEMENTÁR, Ă, reglementari, e, adj. Care este sau se face conform unor regulamente sau unor norme. ♦ (înv.) Care este în legătură cu Regulamentul organic; regulamentar. – Din fr. réglementaire, germ. reglementarisch. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • regulamentar — REGULAMENTÁR, Ă, regulamentari, e, adj. Care ţine de regulament, conform cu regulamentul; reglementar. ♦ Care este în legătură cu Regulamentul organic, privitor la Regulamentul organic. ♢ Domn regulamentar = domn al Principatelor Române care a… …   Dicționar Român

  • bodicec — BÓDICEC, bodicecuri, s.n. Atac reglementar cu umărul, cu pieptul sau cu şoldul asupra adversarului aflat în mişcare, la jocul de hochei. – Din engl. bodycheck. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bódicec s. n., pl. bódicecuri Trimis de …   Dicționar Român

  • efectiv — EFECTÍV, Ă, efectivi, e, adj., s.n. 1. adj. (Adesea adverbial) Real2, adevărat. 2. s.n. Numărul indivizilor care fac parte dintr o colectivitate, mai ales dintr o unitate sau formaţie militară. – Din fr. effectif, lat. effectivus. Trimis de… …   Dicționar Român

  • extrareglementar — EXTRAREGLEMENTÁR, Ă, extrareglementari, e, adj. Care este în afara regulamentului. – Din fr. extra réglementaire. Trimis de ana zecheru, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  extrareglementár adj. → reglementar Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • nereglementar — ≠ reglementar Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime …   Dicționar Român

  • regular — REGULÁR, Ă, regulari, e, adj. (înv.) Regulat, după regulă, după regulament. – Din lat. regularis. Trimis de dante, 05.07.2004. Sursa: DEX 98  REGULÁR adj. v. reglementar, regulamen tar, regulat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • şcolaritate — ŞCOLARITÁTE s.f. 1. Timpul cât cineva este şcolar sau are calitatea de şcolar. 2. (Rar) Disciplină de şcolar. – Din fr. scolarité (după şcoală şi şcolar). Trimis de LauraGellner, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  ŞCOLARITÁTE s. (rar) şcolărie. (În… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”